Mihai este mediator și expert în prevenirea și combaterea spălării banilor, precum și în domeniul juridic financiar. Este remarcabil prin punctualitate, perseverență și o abordare responsabilă a riscurilor. Dedicat și riguros, el soluționează provocările prin metode inovatoare, fundamentate pe o analiză atentă a datelor și a cadrului legislativ.
Studii
2011–2014
Academia de Studii Economice
Facultatea Finanțe și Bănci
2010–2012
Academia de Științe a Moldovei
Masterat în Securitate Națională
2006–2010
Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea de Drept
Experiență
- •2025–prezent – Mediator
- •2024–2025 – Expert, Valorificarea bunurilor infracționale, GIZ
- •2021–prezent – Expert, Prevenirea spălării banilor (AML) și anticorupție, "Soțchi & Partners"
- •2020-2021 – Director general adjunct, Agenția Proprietății Publice
- •2020 – Șef, Secția Management instituțional, AML, Centrul Național Anticorupție (CNA)
- •2018-2020 – Specialist principal, AML, CNA
- •2014-2018 – Ofițer de investigație, AML, CNA
- •2013-2014 – Membru al delegație Republicii Moldova, Comitetul MONEYVAL, Consiliul Europei
- •2013-2014 – Șef, Serviciul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT), Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF)
- •2010–2013 – Jurist, CNPF
Experiență relevantă
Publicații recente de Mihai Soțchi

Confirmarea tranzacției de mediere. Limitele controlului judiciar în practica judiciară recentă
Tranzacția de mediere nu dobândește forță executorie în mod automat, ci trebuie confirmată de instanța de judecată în condițiile Codului de procedură civilă. Practica judiciară recentă arată că instanțele verifică efectiv legalitatea, claritatea și temeinicia obligațiilor asumate de părți. Articolul analizează principalele situații în care instanțele au refuzat confirmarea tranzacțiilor de mediere, în special atunci când creanțele sunt neclare, insuficient documentate sau pot afecta drepturile terților.
Citește mai mult →
KYC real versus KYC formal: când politica internă nu mai este suficientă
În practică, multe companii se limitează la un KYC formal, adică adoptă politici interne, colectează documente și completează formulare, fără a le aplica efectiv. Acest model produce doar aparența conformării, fără a asigura control real asupra riscurilor. În schimb, un KYC real presupune un proces continuu: identificarea corectă a clientului și a beneficiarului efectiv, evaluarea riscurilor, actualizarea periodică a datelor, monitorizarea tranzacțiilor și păstrarea dovezilor care justifică deciziile luate.
Citește mai mult →